Locuri pe unde au trecut Bonaparţii. Bois de Boulogne şi Pasul Brener.

Bois de Boulogne

Bois de Boulogne este o pădure cu o suprafaţă de aproximativ 846 de hectare în vestul Parisului, Bois de Boulegne formează unul din 'plămânii' capitalei. Este de două ori şi jumătate mai întinsă decât Parcul Central din New York, şi de 3,3 ori mai mare decât Parcul Hyde din Londra, dar de 5,9 ori mai mică decât Pădurea Soignes de la Bruxelles. Bois de Boulogne ocupă vechiul loc al pădurii Rouvray.

În Bois de Boulogne există multe lacuri şi o sumedenie de poteci. Aici se află şi un hipodrom celebru: Longchamps, inaugurat în 1857.
Grădina serelor de la Auteuil şi's păstrat farmecul pe care îl avea încă din secolul XIX -lea.
De la jumătatea lui martie, până la jumătatea lui aprilie, parcul este înfrumuseţat de plantele bulboase. Jardin de Bagatelle este fermecător în perioada înfloririi trandafirilor (din iunie până în octombrie). Aici, îndrăgostiţii îşi au locul preferat, de aici expresia «faire la bagatelle». În grădină, se găsesc restaurante de primă clasă, dar nu este potrivit să vă aventuraţi noaptea, neînsoţit, întrucât crima şi prostituţia, aici, sunt de nestăpânit.

În sud-estul pădurii, se poate vizita grădina serelor de la Auteuil, precum şi Grădina Pré-Catelan. Grădina Pré-Catelan este foarte frumoasă, ca şi teatrul de vară și Jardin Shakespeare (Grădina Shakespeare).
Denumirea grădinii provine de la faptul că aici, grădinarii au încercat să planteze din fiecare fel de plantă despre care vorbea poetul şi dramaturgul englez în piesele sale. Vara, în Pré-Catelan, se organizează spectacole (concerte şi piese), care au un scenariu deosebit de atrăgător.
Denumirea grădinii Pré-Catelan provine de la numele unui trubadur din Provența, asasinat în timpul lui Filip cel Frumos. Grădina este foarte îngrijită şi înzestrată cu o cafenea-restaurant de lux. Grădina oferă peluze frumoase şi umbrarii plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se găsește un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriş acoperă peste 500 metri pătraţi de gazon.

Pe vremea Merovingienilor, în pădurea Rouvray, numită aşa după denumirea arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urşii, cerbii, lupii şi mistreţii, care erau foarte uşor de întâlnit.
Mult timp pădurea a folosit ca adăpost bandiţilor. De aceea, regele Henric al II -lea a dat ordin să fie împrejmuită cu un zid străpuns cu opt porţi, dintre care cele mai importante erau Maillot şi Muette.
În secolul al XVII -lea, Colbert a dat ordin să fie amenajat un teren de vânătoare. În acelaşi secol, Ludovic al XIV -lea, a cerut să fie deschise porţile pădurii pentru public.

La 21 noiembrie 1783, din parcul vehiului castel La Muitte, situat în Bois de Bolougne, s-a înălţat un balon cu aer cald avându-i la bord pe fizicianul Pilatre de Rozier şi ofiţerul Marchiz d'Arlandes. După un zbor de 25 minute, balonul atinsese altitudinea maximă de 1.000 metri şi parcursese o distanţă de 9 kilometri, deasupra Parisului,fără incidente, care s-a aşezat apoi pe Butte aux Cailles, azi Place Veraine. Mai târziu tot aici s-a ridicat un monument în cinstea ridicarii primului balon cu aer cald.

În 1852, împăratul Napoleon al III -lea, a cedat oraşului Paris pădurea Boulogne, şi a însărcinat municipalitatea pariziană să cheltuiască două milioane de franci, în patru ani, pentru înfrumuseţarea ei.

Haussman şi colaboratorii săi au înfăptuit o operă remarcabilă. Vechiul zid împrejmuitor a fost dărmat, iar pădurea a fost transformată în parc, după modelul parcului Hyde din Londra, care fusese apreciat de împărat.
Era locul favorit pentru plimbare al romancierului francez Marcel Proust.

Pasul Brener

Pasul Brener este o trecătoare de graniţă importantă, din Alpii Orientali leagă landul Tirol din Austria cu Tirolul de Sud din Italia şi Germania de Sud, ponderea fiind aici circulaţia rutieră, în comparaţie cu pasurile din Elveţia unde ponderea mai mare este calea ferată.

Pasul Brener are o altitudine de 1374 metri, fiind unul cele mai joase şi abrupte trecători din Alpii Centrali.

Panoramă din 2010